Vasilache Ghenadie

Terenul este destinat construcției noului sediu al Ambasadei SUA în Republica Moldova, precum și amenajării unui parc public, cu păstrarea porților emblematice ale fostului stadion ca element simbolic al locului.

Prin acțiunile realizate, statul și-a îndeplinit obligațiile asumate pentru această etapă. Este vorba despre un proiect așteptat de partea americană de peste 9 ani și important pentru parteneriatul strategic dintre Republica Moldova și Statele Unite ale Americii. Pentru chișinăuieni, acest proces înseamnă claritate asupra unei zone aflate de ani de zile într-o stare incertă și o nouă funcție urbană pentru un spațiu important din inima capitalei.

În continuare, partea americană urmează să confirme exercitarea opțiunii de achiziție și să efectueze plata sumei de 18 milioane de euro pentru transferul dreptului de proprietate asupra terenului către Guvernul Statelor Unite ale Americii, conform art. 3 alin. (1) din Acordul interguvernamental. După această confirmare, Guvernul Republicii Moldova va emite actul de predare primire și va asigura înregistrarea dreptului în Registrul bunurilor imobile. Acești pași vor permite părții americane să inițieze dezvoltarea zonei.

Agenția Proprietății Publice a gestionat procesul în care au fost expropriate toate bunurile private aflate pe teren și recunoscute juridic. Procedura a vizat 16 bunuri, aparținând unui număr de 10 titulari de drepturi. Bunurile au fost identificate în baza Registrului bunurilor imobile și a actelor prezentate de proprietari.

Suma totală stabilită la moment pentru despăgubirea bunurilor expropriate este de 96 469 722 lei, echivalentul a aproximativ 4,94 milioane de euro, calculat la cursul BNM de referință. Această sumă se referă strict la construcțiile, instalațiile și alte bunuri private recunoscute legal, amplasate pe terenul statului. Banii au fost consemnați într-un cont special, în folosul persoanelor expropriate. Plățile se efectuează conform legii, în baza cererilor depuse de titularii de drepturi.

Pentru acoperirea acestor costuri, partea americană a transferat deja prima plată de 3,2 milioane de euro, conform art. 1 alin. (1) din Acordul interguvernamental. Diferența dintre suma alocată inițial și valoarea despăgubirilor stabilite și consemnate a fost solicitată părții americane prin prezentarea actelor confirmative. Aceasta urmează să fie transferată părții moldovenești în limita costurilor de rambursare de până la 7,5 milioane de euro, prevăzute de art. 3 alin. (2) din Acordul interguvernamental.

APP precizează că statul despăgubește doar bunurile existente legal, confirmate prin acte și înregistrate conform legii. Nu pot fi achitate din bani publici construcții neautorizate, bunuri neînscrise sau pretenții fără suport juridic. Această regulă protejează interesul public și asigură un tratament corect pentru toate persoanele vizate.

Dreptul persoanelor expropriate de a contesta cuantumul despăgubirilor rămâne garantat. Eventualele cauze în instanță se examinează potrivit legii. În același timp, procedura de utilitate publică poate continua.

Statul acționează legal, responsabil și predictibil, cu respect pentru dreptul de proprietate, pentru interesul cetățenilor și pentru parteneriatul strategic dintre Republica Moldova și Statele Unite ale Americii.

Declarații de presă pe pagina PRIVESC.EU

Pe acest teren sunt amplasate construcții care au fost deja transmise anterior în proprietatea satului Crihana Veche. Prin transmiterea terenului, bunurile vor fi administrate unitar de autoritatea publică locală.

Această soluție va permite Primăriei să gestioneze mai eficient imobilul, să planifice lucrări de întreținere, reparație și amenajare, fără proceduri suplimentare între autoritățile centrale și cele locale.

Proiectul vizează imobilul situat în municipiul Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 73. În această clădire își desfășoară activitatea Procuratura Generală, Consiliul Superior al Procurorilor și una dintre procuraturile specializate. Consolidarea sediului este necesară pentru buna funcționare a acestor instituții și pentru asigurarea unui control integrat asupra clădirii.

După transmiterea imobilului în gestiunea Procuraturii Generale și inițierea lucrărilor de reconstrucție, s-a constatat că unele spații din subsol se află în proprietate privată. Statul a întreprins mai multe acțiuni pentru soluționarea amiabilă a situației. Majoritatea spațiilor au fost readuse în proprietatea statului, prin rezoluțiunea contractelor sau prin răscumpărare.

La această etapă, au rămas două încăperi aflate în proprietate privată. Situația menține un blocaj în procesul de consolidare și afectează funcționalitatea completă a sediului. Din acest motiv, proiectul propune declararea utilității publice de interes național și aplicarea procedurii de expropriere, în condițiile legii.

APP precizează că exproprierea se va face cu despăgubire dreaptă și prealabilă. Cheltuielile aferente vor fi suportate din bugetul de stat, după evaluarea bunurilor și finalizarea procedurilor prevăzute de cadrul legal.

Această hotărâre de Guvern va fi completată cu o nouă coloană, denumită „Modalitatea de privatizare”. Aceasta va arăta clar procedura aplicabilă fiecărui bun vizat: piață reglementată, licitație sau concurs investițional. Măsura oferă mai multă transparență pentru autorități, investitori și public.

Pentru unele participații minoritare ale statului se propune vânzarea pe piața reglementată. Pentru alte întreprinderi se propune licitația. În cazul Î.S. „Fabrica de sticlă din Chișinău”, APP propune concurs investițional, pentru a atrage un investitor capabil să modernizeze întreprinderea, să mențină profilul de activitate și să susțină dezvoltarea producției.

Decizia mai prevede includerea Întreprinderii experimentale chimice „Izomer” în lista bunurilor supuse privatizării. Întreprinderea nu desfășoară activitate operațională de mai mulți ani, are active reduse și nu mai generează fluxuri financiare sustenabile. Privatizarea prin licitație este propusă ca soluție pentru valorificarea activelor existente.

Totodată, sunt excluse unele poziții din listă, inclusiv bunuri deja privatizate sau bunuri care urmează să fie gestionate potrivit avizelor recepționate în procesul de consultare. Proiectul a fost supus consultărilor publice, avizării și expertizelor prevăzute de legislație.

APP urmărește ca proprietatea statului să fie administrată responsabil, iar bunurile care pot fi dezvoltate mai eficient prin investiții private să fie valorificate în condiții transparente și competitive.

Proiectul vizează clădirea din bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 73, mun. Chișinău, unde activează Procuratura Generală, Consiliul Superior al Procurorilor și una dintre procuraturile specializate. Imobilul are statut de obiect al infrastructurii critice și este important pentru buna funcționare a sistemului de justiție.

Necesitatea proiectului vine din faptul că, în procesul de reconstrucție și consolidare a clădirii, s-a constatat existența unor încăperi aflate în proprietate privată, amplasate la subsol. Acestea împiedică integrarea completă a imobilului în domeniul public al statului și finalizarea lucrărilor planificate.

Agenția Proprietății Publice a întreprins mai multe acțiuni pentru soluționarea situației pe cale amiabilă. Din cele 22 de contracte de vânzare cumpărare vizate inițial, majoritatea au fost soluționate prin acordul părților sau prin cumpărare. În prezent, au rămas două încăperi care urmează să fie incluse în procedura de expropriere, cu plata despăgubirilor din bugetul de stat.

Proiectul permite continuarea lucrărilor de consolidare a sediului Procuraturii Generale și asigurarea condițiilor necesare pentru activitatea instituțiilor publice amplasate în această clădire.

Vedeți proiectul atașat la prezentul comunicat.

Acest rezultat marchează un pas important în procesul de stabilizare financiară și operațională a întreprinderii. Dacă la sfârșitul anului 2024 restanțele salariale se ridicau la circa 144 milioane lei, acestea au fost reduse la 49 milioane lei până la finele anului 2025, ajungând la zero în aprilie 2026. În prezent, peste 3.400 de angajați ai CFM sunt remunerați la zi.

Redresarea situației financiare a fost posibilă datorită măsurilor implementate la nivel de management instituțional, optimizării cheltuielilor și orientării activității către segmente generatoare de venit. Aceste acțiuni au contribuit la consolidarea capacității întreprinderii de a funcționa autonom și predictibil.

În același timp, CFM a înregistrat o creștere semnificativă a veniturilor: de la peste 702 milioane lei în anul 2024, la peste 1,28 miliarde lei în 2025. Conform datelor preliminare, încasările pentru primele patru luni ale anului 2026 constituie circa 232,3 milioane lei.

Un rol important în revitalizarea activității îl au și proiectele de infrastructură feroviară. Redeschiderea segmentelor Cantemir–Fălciu și Cahul–Giurgiulești, inclusiv porțiunea din Văleni, contribuie la restabilirea conexiunilor internaționale, facilitarea accesului către Portul Internațional Liber Giurgiulești și integrarea în rețeaua feroviară europeană.

Aceste evoluții creează premise pentru diversificarea rutelor de transport, reducerea presiunii asupra infrastructurii rutiere și creșterea competitivității economiei naționale. Totodată, ele consolidează rolul Republicii Moldova ca punct de tranzit regional și susțin dezvoltarea durabilă a sectorului feroviar.

Agenția Proprietății Publice va continua să monitorizeze îndeaproape activitatea întreprinderii și să susțină implementarea măsurilor necesare pentru modernizarea și eficientizarea acesteia.

În cadrul discuțiilor multilaterale s-a prezentat evoluția legislației naționale, măsurile de remediere și de prevenție întreprinse de Agenția Proprietății Publice, precum și conceptele pentru viitoare parteneriate public‑private.

Reprezentanții statelor și experții internaționali au prezentat cazurile de succes, precum și principalele cauze ale eșecurilor parteneriatelor public‑private și ale mecanismelor de finanțare mixtă.

În context, a fost efectuată o vizită la Portul Barcelona, un model pentru implementarea cu succes a parteneriatelor public‑private în dezvoltarea infrastructurii critice.

Relațiile de cooperare cu ONU, autoritățile omoloage și experții internaționali sunt esențiale pentru consolidarea capacităților instituționale și pentru lansarea parteneriatelor public‑private durabile la noi în țară.